CENTRUL GLOBAL DE CERCETARE „ALLATRA” PREZINTĂ
NANOPLASTICUL
AMENINȚAREA VIEȚII
O extincție invizibilă: cum micro- și nanoplasticul pătrunde în fiecare organ, perturbă impulsul vieții și amenință toate sistemele vii.
VIZIONEAZĂ DOCUMENTARUL
Despre filmul documentar
Acest film științifico-documentar, realizat de Centrul Global de Cercetare „ALLATRA”, reunește rezultatelecercetărilor științifice din întreaga lume privind consecințele expunerii la micro- și nanoplastic și le prezintă într-un format accesibil, științifico-popular.
Filmul arată cum micro- și nanoplasticul a pătruns în toate colțurile planetei și în toate organele corpului uman, inclusiv în creier, inimă, sistemul circulator, și chiar interferează cu procesele de apariție a vieții.
Acest studiu dezvăluie modul în care nanoplasticul, care posedă o sarcină electrostatică, perturbă comunicarea intercelulară, accelerează îmbătrânirea, favorizează dezvoltarea cancerului, slăbește sistemul imunitar, afectează sănătatea reproductivă și destabilizează întreaga biosferă.
În acest film, realizat cu participarea unor oameni de știință de renume mondial, este studiat și prezentat pentru prima dată întregul spectru al amenințărilor asociate cu micro- și nanoplasticul, precum și adevăratele dimensiuni ale pericolului pe care aceste particule îl reprezintă pentru generațiile actuale și viitoare.
Vizualizarea deteriorărilor provocate de nanoplastic
În film sunt prezentate animații științifice unice, care ilustrează modul în care nanoplasticul, la nivel molecular, perturbă funcționarea celulelor, canalelor ionice, mitocondriilor, neurotransmițătorilor și ADN-ului.
Micro- și nanoplasticul au devenit deja o parte integrantă a organismului uman. Acesta se acumulează în țesuturile creierului, intestinului și mușchiului cardiac, precum și în organele endocrine și reproductive, perturbând funcțiile acestora.
Din filmul „Nanoplasticul. Amenințarea vieții”
Experți de renume
Vocile științei
Prof. Sarju Ganatra, doctor în științe,
SUA
Cardio-oncolog, director al Programului de Cardio-Oncologie, director medical pentru sustenabilitate în cadrul Spitalului și Centrului Medical „Lahey”; Fondator al companiei „Sustain Health Solutions”
Prof. Lukas Kenner, doctor în științe, Austria
Patolog, cercetător în domeniul oncologiei la Universitatea de Medicină din Viena; Director al Institutului de Metabolomică Aplicată „Christian Doppler”; Director științific al proiectului microONE
Prof. Antonio Ragusa, doctor în științe, Italia
Medic obstetrician-ginecolog, șef al Secției de Obstetrică și Ginecologie în cadrul Spitalului „Fatebenefratelli”; Primul care a identificat microplasticul în placenta umană
Jeffrey Long,
SUA
Radioterapeut-oncolog; Expert în domeniul impactului mediului asupra sănătății umane
Prof. Richard Thompson, doctor în științe, Regatul Unit
Membru al Societății Regale din Londra, cavaler al Ordinului Imperiului Britanic; Profesor de biologie marină; Director al Institutului de Cercetări Marine al Universității din Plymouth
Prof. Sedat Gündoğdu, doctor în științe, Turcia
Profesor de biologie marină la Universitatea Çukurova; Fondator al grupului de cercetare privind microplasticul Microplastic Research Group; Consultant științific în domeniul poluării mediului.
Prof. Valeri Etkin, doctor în științe tehnice, Israel
Fondator și director al Institutului de Cercetări Integrative; Membru al Academiei Europene de Științe ale Naturii; Expert în domeniile termocineticii, termodinamicii, bioenergeticii și fizicii.
Dušan Materić, doctor în științe, Germania
Ecolog, specialist în metode analitice; Șef al grupului de cercetare în domeniul microplasticului, nanoplasticului și analizei elementare în cadrul Centrului Helmholtz pentru Cercetări de Mediu.
Elke Ludwig, doctor în științe, Austria
Directoare a Observatorului „Sonnblick”; Directoare a Centrului European pentru Cercetări Comparative ale Mediului Norilor (ECCINT); Expertă în domeniul cercetărilor ecologice și climatice.
Prof. Paul D’Abzac, doctor în științe, Bolivia
Chimist al sistemelor acvatice, microbiolog, Universitatea Catolică din Bolivia; Coordonator al Centrului de Cercetare în Științe Exacte și Inginerie (CICEI).
Liliana Cáceres Sánchez, Bolivia
Biolog, specializare: ecotoxicologie și sănătate ecologică, Universitatea din Hasselt; Doctorandă la Departamentul de Zoologie (biodiversitate și toxicologie); domenii de cercetare: micro- și nanoplasticul, procesele de regenerare, precum și impactul poluanților asupra sănătății umane și asupra stării mediului.
Prof. David Baracchi, doctor în științe, Italia
Profesor de zoologie și etologie la Universitatea din Florența; Conducător al Laboratorului de Ecologie Cognitivă și Comportamentală (BeeLab); Pionier în domeniul cercetărilor experimentale privind impactul microplasticului asupra sănătății, capacităților cognitive și comportamentului social al albinelor.
Prezentatorul filmului
John An, doctor în științe, SUA
Doctor în științe, deținător al diplomei de Master în Administrarea Afacerilor (MBA)
Centrul Global de Cercetare „ALLATRA”, Consiliul Științific Consultativ și de Cercetare
Diplomă de Master în Administrarea Afacerilor (MBA), școala de afaceri INSEAD, Franța, anul 2017.
Doctorat (PhD) în inginerie chimică, Universitatea Tehnică din München, Germania, anul 2013.
Diplomă de master în inginerie chimică, Universitatea din California, Berkeley, SUA, anul 2008
Diplomă de licență în inginerie chimică, Universitatea de Stat din Pennsylvania, SUA, anul 2006.
John An, PhD, MBA, este un expert recunoscut, specializat în comercializarea dezvoltărilor științifice de vârf. Valorificând experiența sa interdisciplinară în chimie, biologie, inginerie și business de tip venture, dr. An contribuie la implementarea inovațiilor promițătoare, transformând cele mai recente descoperiri științifice în tehnologii scalabile și sustenabile, orientate spre soluționarea problemelor globale actuale.
Se conturează un moment de cotitură în înțelegerea problemei nanoplasticului. Deși acestei probleme i se acordă în continuare o atenție insuficientă, apare un număr tot mai mare de date științifice care indică faptul că ne-am putea afla în pragul celei mai mari crize a timpului nostru în domeniul mediului și al sănătății. Prin acest film, sper să atrag atenția asupra adevăratelor dimensiuni ale prejudiciului cauzat de nanoplastic, să evidențiez activitatea oamenilor de știință de prim rang, să contribui la un dialog internațional constructiv și să inspir unirea eforturilor pentru protejarea generațiilor viitoare.
John An, doctor în științe
Ce este nanoplasticul?
Nanoplasticul reprezintă particule de plastic cu dimensiuni mai mici de 1 micrometru, adică de aproximativ 1.000 de ori mai subțiri decât un fir de păr uman. Aceste nanoparticule se formează în procesul de degradare sau producere a materialelor plastice mai mari.
Nanoplasticul este capabil să traverseze bariere biologice, inclusiv unele extrem de complexe, precum bariera hematoencefalică și bariera placentară.
A fost descoperit în apa îmbuteliată, fructele de mare, sare și chiar în aerul pe care îl respirăm.
Temele-cheie abordate în film
Nanoplasticul pătrunde în toate organele, sistemele și celulele organismului, deteriorând mitocondriile, provocând inflamație cronică și stres oxidativ, precum și declanșând mutații ale ADN-ului. Toate acestea pot accelera dezvoltarea cancerului, a bolilor cardiovasculare și autoimune, a infertilității și a bolilor neurodegenerative. Ansamblul acestor fenomene poate conduce omenirea către o criză în domeniul sănătății, care devansează soluțiile propuse de medicină.
Micro- și nanoplasticul pătrund constant peste tot: în sol, apă, aer și organismele vii, devenind deja parte a lanțului trofic. În medie, o persoană consumă prin alimente aproximativ 250 g de plastic pe an, iar în doar două ore de plimbare poate inhala până la 106.000 de particule. Această răspândire omniprezentă înseamnă că micro- și nanoplasticul reprezintă o amenințare pentru toate formele de viață.
Nanoplasticul traversează barierele biologice (intestinală, hematoencefalică, hematoplacentară și altele) și se acumulează în creier, inimă, vasele de sânge, ficat, testicule și ovare. Pătrunzând în celulă, perturbă funcționarea canalelor ionice, provoacă stres oxidativ și disfuncție mitocondrială, ducând la inflamație cronică, ceea ce are un impact sistemic asupra sănătății reproductive, precum și asupra funcționării sistemului nervos și cardiovascular.
Nanoplasticul acumulează și menține pe termen lung pe suprafața sa o sarcină electrostatică, care distorsionează semnalele electrice dintre celule, modifică potențialul membranei celulare, perturbă funcționarea canalelor ionice și transportul electronilor în mitocondrii. O asemenea interferență conduce la tulburări de ritm cardiac, dereglări ale metabolismului și scăderea funcțiilor cognitive.
Nanoplasticul încărcat electrostatic perturbă transmiterea impulsurilor nervoase, ceea ce duce la dereglări ale ritmului cardiac, ale contracțiilor musculare, ale reacțiilor imunitare și ale metabolismului. Astfel de perturbări pot provoca aritmii, insuficiență respiratorie, tulburări cognitive și neurodegenerare accelerată.
Nanoplasticul pătrunde în organele reproductive, afectând spermatozoizii și ovulele ceea ce duce la infertilitate. De asemenea, nanoplasticul traversează bariera hematoplacentară, provocând stres oxidativ și inflamație cronică. Aceste procese pot duce la avorturi spontane și la anomalii de dezvoltare ale fătului.
Acumulându-se în creier, nanoplasticul modifică activitatea neuronilor, perturbă producerea neurotransmițătorilor, afectează mitocondriile și declanșează procese inflamatorii. Acest lucru conduce la apariția unor afecțiuni precum depresia, tulburările de anxietate, ADHD, boala Alzheimer și boala Parkinson, precum și epilepsia. La generațiile tinere se observă manifestări mai timpurii ale acestor boli și o scădere a funcțiilor cognitive.
Nanoplasticul perturbă orientarea animalelor (păsări), electrorecepția (pești) și comunicarea insectelor polenizatoare (albine), precum și distruge sistemul radicular al plantelor, împiedicând absorbția nutrienților. Acest lucru conduce la degradarea ecosistemelor și la reducerea dimensiunii populațiilor.
Nanoplasticul din atmosferă modifică formarea norilor, precipitațiile și tiparele furtunilor, iar plasticul din oceane accelerează încălzirea acestora. Acesta acționează ca un factor climatic anterior neglijat, care agravează fenomenele meteorologice extreme.
Amploarea contaminării cu nanoplastic — de la embrioni până la ecosisteme întregi — necesită cooperare științifică internațională pentru identificarea consecințelor, evaluarea cantitativă a impactului și elaborarea de soluții. Nicio țară sau niciun laborator nu pot face față singure acestei amenințări.
Despre Centrul Global de Cercetare „ALLATRA”
Centrul Global de Cercetare „ALLATRA” este un centru științifico-analitic internațional, care se ocupă de abordarea amenințărilor-cheie de amploare planetară prin analiză științifică riguroasă, evaluare cuprinzătoare a riscurilor și elaborarea de recomandări bazate pe dovezi factuale.
Centrul își desfășoară activitatea în cadrul competențelor legale ale Mișcării Sociale Internaționale „ALLATRA USA” (Allatra IPM USA), organizație non-profit, în conformitate cu articolul 501(c)(3) din Codul Fiscal al SUA, realizând cercetări interdisciplinare în domenii precum dinamica dezastrelor naturale, riscurile climatice și geofizice, impactul micro- și nanoplasticului asupra ecologiei și sănătății umane, precum și drepturile omului la nivel global și cooperarea interculturală.
Centrul Global de Cercetare „ALLATRA” îmbină cercetarea științifică cu recomandări strategice și practice pentru a sprijini adoptarea unor decizii fundamentate la nivel global.
Citește mai detaliat